Zilele Academice Iesene

Zilele Academice Iesene

O NOUĂ SESIUNE ȘTIINȚIFICĂ ANUALĂ ÎN CADRUL ZILELOR ACADEMICE IEȘENE

 

autor: POMPILIU COMSA

EDIŢIA NR. 3211 DIN 16 OCTOMBRIE 2019

 

Motto:

Nu poți deschide o carte și să nu înveți ceva din ea. (Confucius)

Casa fără cărți e ca o casă fără demnitate (Edmondo de Amicis)

Orb este cel ce n-a citit în viața lui o carte (Proverb islandez)

 

Universitatea APOLLONIA Iaşi continuă să-şi construiască cu perseverenţă tradiţie. Între activităţile onorante, bine apreciate în mediul academic, se numără la loc de cinste şi ’’Congresul Internaţional’’, ajuns în martie anul viitor la borna 30. În 2013 Apollonia a primit la Oxford recunoaşterea internaţională, având şi un stand de prezentare, la ’’Summit of Leaders, Science and Education’’, iar un an mai târziu a obţinut ’’Premiul European Award for Best Practices’’ din partea ’’European Society for Quality Research’’ din Bruxelles, Belgia. Iată că ’’Bonum bono nascitur’’, adică ’’Binele naşte bine!’’ Universitatea din Dealul Copului, deşi tânără, apărută după Revoluţie, are o Platformă de Instruire Preclinică, alta de Instruire Clinică, dar şi de Instruire Practică, ca să nu mai vorbim de o vastă Bibliotecă cu peste 22.500 de titluri, o prolifică Editură cu apariţii în nu mai puţin de 7 colecţii, o Platformă de cercetare. Nu în ultimul rând se vorbeşte laudativ şi de activităţile desfăşurate la Centrul de formare continuă şi proiecte, cele de organizare cursuri autorizate ANC de engleză, cursuri Cambridge, cele acreditate EMC/ETC, de perfecţionare certificate de Universitatea Apollonia, cursuri acreditate MEN, plus Centrul de formare continuă cu proiecte interne, locale, regionale/naţionale. Mentorului Vasile Burlui, în 2014, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România îi acordă pe merit ‘’Premiul Carol Davila’’ pentru Ştiinţe Medicale.

Cercetarea ştiinţifică românească, este vizibilă la nivel mondial, dar lipseşte cu desăvârşire. Un studiu realizat 2010 de National Science Board din SUA plasează România pe ultimele locuri în lume la capitolele producţie ştiinţifică şi cheltuieli cu cercetarea. Ţara noastră este întrecută de state precum Africa de Sud, Egipt sau Chile şi se clasează abia pe locul 43 din 45. Cercetătorii români de succes nu au fost luaţi prin surprindere de aceste cifre. Locul României în lume este o oglindire a indiferenţei autorităţilor faţă de acest domeniu, dar şi a lipsei de pregătire a personalului. Cifrele utilizate pentru analiza comparativă corespund anului 2007. România nu stă mai bine nici la capitolul articole ştiinţifice publicate la nivel internaţional. Este extrem de dificilă identificarea unui singur vinovat pentru situaţia în care se găseşte de ani buni cercetarea românească. Cert este însă, că majoritatea cauzelor au acealaşi punct de plecare: banii. România nu duce lipsă de materie cenuşie. Din contră, are un mare potenţial de afirmare în lumea ştiinţifică internaţională. Practic fondul există. Ceea ce trebuie schimbat însă, este forma. O altă problemă care trebuie soluţionată este numirea corectă a evaluatorilor din comisiile de atribuire a fondurilor pentru cercetare. În plus, trebuie încurajată excelenţa şi sprijinit financiar succesul. Cei aflaţi la început de carieră trebuie stimulaţi prin granturi şi premiaţi pentru ideile lor. În acelaşi timp, spune cercetătorul Mihnea Boştină, România ar avea nevoie de un institut care sa încurajeze excelenţa. În acest moment, în România producţia ştiinţifică este împărţită între universităţi (55%), instituţii naţionale de cercetare-dezvoltare (20%) şi Academia Română (15%), potrivit Asociaţiei Ad-Astra.

Campioanele absolute la cercetare ştiinţifică sunt Universitatea Bucureşti, Universitatea Politehnică Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Universitatea ”Al.I. Cuza” din Iaşi. La acestea aş vrea să adaug, cu voia dumneavoastră şi prin argumentele care vor urma, Universitatea ‘’Apollonia’’ din Iaşi.

Ştiam de ceva vreme unele eforturi majore depuse de acele personalităţi angajate direct şi indirect în promovarea vieţii academice apolloniene. Am lăsat mai la vale relevarea colaborării ştiinţifice şi academice cu Universităţi de reputaţie din Italia, Franţa, Germania, SUA, Israel, nu numai în cadrul acestei Sesiuni Ştiinţifice Anuale din 1 noiembrie 2019, ci şi a altor manifestări ştiinţifice periodice, derulate pe parcursul anului universitar, în probleme fundamentale privind pregătirea medicală temeinică a viitorilor absolvenţi, la nivelul exigenţelor Revoluţiei informaţionale şi a interdisciplinarităţii. Ar fi multe de adăugat la palmaresul activităţii de aici de Cercetare ştiinţifică, îmbogăţit considerabil în ultimii ani, ca de pildă, publicarea unor cărţi de referinţă din domeniul stomatologiei şi ştiinţelor social-umane; elaborarea, analiza şi publicarea unor cursuri de însemnătate cardinală, din domeniile medicinii stomatologice şi ştiinţelor comunicării, dezvoltarea şi modernizarea bazei de pregătire practică a studenţilor de aici, şi în acordarea asistenţei medicale etc. Să ne amintim permanent faptul că pedagogii din învăţământul privat universitar se află într-o postură similară cu fiii nelegitimi ai lui Ştefan cel Mare, care mereu trebuiau să demonstreze că şi ei “sunt os de domn”.

La Sesiunea Știiințifică Anuală din cadrul Zilelor Academice ieșene programată pe 1 noiembrie în trei locațiii diferite, sesiune cu o agendă mai mult decât promițătoare, asigurată de organizatori, Institutul de Cercetări ‘’Acad.Ioan Hăulică’’ al Universitățiii ’’Apollonia’’ din Iași și Comisia ’’Probleme moderne în fiziologia experimentală și clinică a sistemului stomatognat’’ din cadrul Filialei Iași a Academiei Române, și-au anunțat prezența 76 de specialiști din Italia, Republica Moldova, România fiind prezentă prin nume cu o carte de vizită excepțională din centrele universitare Iași, București, Timișoara și Galați. Vor fi dezbateri aprinse pe trei secțiuni: ‘’Cartea românească în slujba culturii naționale’’; ’’Strategii de comunicare’’; ’’Progrese în fiziologia experimentală și clinică a sistemului stomatognat’’. Extrem de atractive sunt și lansările de carte. De pildă, Prof. univ. Dr. Elena Prus, va propune publicului volumul ’’Nobelul pentru literatură ca patrimoniu geocultural’’, apărută la Editura Cartea Românească Educațional în acest an. La rândul său, acad. Răzvan Teodorescu, somitate a culturii și științei românești, vine în întâmpinarea cititorilor său cu nu mai puțin de trei volume pe care le-a păstorit:’’Istoria văzută de aproape’’, ’’Despre prima modernitrate a românilor’’, ediție în limba română, franceză și engleză, ca și ’’Trei ierarhi’’, ediție în limba română, franceză și engleză, coautor Dana Galanton. Interesant de menționat este că toate trei sunt apărute de curând la tânăra și de acum prestigioasa editură Cartea Românească Educațional. Din rândul participanților, mai reținem numele academicianului Viorel Barbu sau a prețuitului critic literar Ioan Holban. Din panelul secțiunii A, ne-a atras atenția o comunicare atacând o temă nouă, inedită, ’’Ștefan Popa Popa’S și Cartea Recordurilor Guinness’’, prin care s-a spart, pare-se, ghiața în domeniu. Va fi un peripluu, pornind de la începuturile cărții românești și premodernitatea noastră, trecând pe traseul aventuriii cărții, de la cartea manuscrisă la cartea tipărită. Ca decor, nu vor lipsi aplauzele meritate, atât în Aula Academiei Române, Filiala Iași, cât și în Sala Cavalerilor, maiestosul sediu al Universității ’’Apollonia’’ din Iași din strada Păcurari nr.11.

Cercetarea ştiinţifică, aşa cum se desprinde şi din micul meu expozeu, urmăreşte la Universitatea ’’Apollonia’’ din Iaşi elucidarea conceptului de viaţă a fiinţei umane, a siguranţei stării de sănătate, a cultivării modalităţilor minime de confort, pentru ca fiecare individ să poată asimila în propria persoană disponibilitatea de a comunica liber, cu zâmbetul pe buze. Dincolo de primele cuvinte legate de starea cercetării ştiinţifice româneşti, iată motive de contrazicere, de aceea mă plec în faţa eşalonului oamenilor de ştiinţă prezenţi la Iaşi la debut de noiembrie, a căror linişte nu se va potoli decât prin căutări continue.

 

Prof. univ.Asoc. Pompiliu COMŞA

 

Links:

[1] https://confluente.org/pompiliu_comsa_1571234188.html

[2] https://confluente.org/Redactia–Autori/Pompiliu_Comsa.html

[3]

https://confluente.org/Redactia–Arhiva–2019–10_Octombrie–Ziua_16.dirx

[4] https://confluente.org/articole/pompiliu_comsa

[5]

https://ro.pinterest.com/pin/create/button/?guid=ERNCtXaBLYzS-1&url=https%3A%2F%2Fconfluente.org%2Fpompiliu_comsa_1571234188.html&media=https%3A%2F%2Fconfluente.org%2Faux%2Fjpg%2F97%2F115%2F109%2F111%2FPompiliu_Comsa.jpg&description=O%20NOU%C4%82%20SESIUNE%20%C8%98TIIN%C8%9AIFIC%C4%82%20ANUAL%C4%82%20%C3%8EN%20CADRUL%20ZILELOR%20ACADEMICE%20IE%C8%98ENE%20de%20POMPILIU%20COMSA%20%C3%AEn%20edi%C5%A3ia%20nr.%203211%20din%2016%20octombrie%202019

[6]

https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=https://www.google.com/search?q=%22O%20NOU%C4%82%20SESIUNE%20%C8%98TIIN%C8%9AIFIC%C4%82%20ANUAL%C4%82%20%C3%8EN%20CADRUL%20ZILELOR%20ACADEMICE%20IE%C8%98ENE%20de%20POMPILIU%20COMSA%20%C3%AEn%20edi%C5%A3ia%20nr.%203211%20din%2016%20octombrie%202019%22%26num%3D1

[7] https://confluente.org/pompiliu_comsa_1571234188.html#comentarii

[8] https://confluente.org/pompiliu_comsa_1571234188.html#referinta

/ Avizier Virtual, Featured

Share the Post